NEOTENÍE s. f. Capacitate a unor organisme de a atinge maturitatea sexuală și de a se reproduce în stadii larvare. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néoténie. Vezi definitia »

SENZÁȚIE s.f. 1. Reflectare nemijlocită în conștiința omului a obiectelor și a fenomenelor lumii înconjurătoare ca urmare a acțiunii lor asupra organelor de simț; imagine subiectivă a realității obiective. ♦ Impresie; stare sufletească emotivă. ♦ A avea senzația că... = a simți, a i se părea că... 2. Impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate. ♦ Eveniment sau știre care provoacă o impresie foarte puternică, care surprinde. ♦ De senzație = senzațional; a face senzație = a produce o impresie foarte puternică, a face vâlvă. [Gen. -iei, var. senzațiune s.f. / cf. fr. sensation, lat. sensatio]. Vezi definitia »

ȘÓTIE, șótii, s. f. 1. Poznă, năzbâtie, farsă, ghidușie; boroboață, bazaconie. 2. Șiretlic, vicleșug. – Cf. ucr. šutka. Vezi definitia »

șodomăníe, șodomăníi, s.f. (reg.; mai ales la pl.) glumă. Vezi definitia »

ACHILODINÍE s.f. (Med.) Durere datorată inflamației bursei seroase, situată între tendonul lui Achile și calcaneu. [< fr. achillodynie]. Vezi definitia »