Definita cuvantului beuță
béuță (béuțe), s. f.- Piatră, pietricică de rîu. Sb. bioce „alb, albeață” (DAR). Se folosește în Trans.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu beuță
DĂRUÍNȚĂ, dăruințe, s. f. (Rar) Dar2, donație. – Dărui + suf. -ință. Vezi definitia »
ISAGÓGICĂ s.f. (Liv.) Introducere. [< fr. isagogique, cf. gr. eisagoge]. Vezi definitia »
FINOUGRÍSTICĂ s. f. disciplină care se ocupă cu studiul limbilor fino-ugrice. (< germ. Finnougristik) Vezi definitia »
POLINUCLEÓZĂ s.f. Creștere exagerată a numărului leucocitelor polinucleare din sânge. [< fr. polynucléose]. Vezi definitia »
CLINOGRÁFICĂ adj. curbă ~ = curbă care reprezintă pantele medii ale unei regiuni în raport cu altitudinea. (< fr. clinographique) Vezi definitia »