Definita cuvantului beznă
béznă (bézne), s. f. – 1. (Înv.) Abis. – 2. Întuneric, negură. Var. beznie. Sl. bezdŭna, bezdŭnŭ „abis” (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Șeineanu, Semasiol., 221; Philippide, Principii, 47). După Capidan, Raporturile, 228, din rom. provine bg. bezna (alături de bezdna).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu beznă
zambílă (-le), s. f. – Plantă erbacee din familia liliaceelor (Hyacinthus orientalis). – Mr. zămbilă. Tc. zümbül (Roesler 592; Șeineanu, II, 382; Ronzevalle 96), cf. ngr. ζιμπίλι, alb. zümbül, bg., sb. zumbul. Vezi definitia »
CHERATÍTĂ s.f. Inflamație a corneei, care se manifestă prin apariția unor noduli la marginea sau în interiorul acesteia. [Scris și keratită. / < fr. kératite, cf. gr. keras – corn]. Vezi definitia »
MARDEÁLĂ, mardeli, s. f. (Arg.) Bătaie (zdravănă). – Mardi + suf. -eală. Vezi definitia »
PIROSFÉRĂ s. f. zonă fluidă din interiorul Pământului, cu o temperatură foarte ridicată, sediu al erupțiilor vulcanice. (< fr. pyrosphère) Vezi definitia »
BÚFNIȚĂ, bufnițe, s. f. 1. Cea mai mare pasăre răpitoare de noapte, de culoare brună-sură, cu cap mare și cu ochi galbeni mari, apropiați unul de altul, cu smocuri lungi de pene la urechi; are un strigăt care seamănă a văitare (Bubo bubo). 2. (Reg.) Cucuvea. – Din bufnă + suf. -iță. Vezi definitia »