Definita cuvantului flutura
FLUTURÁ, flútur, vb. I. 1. Intranz. (Despre insecte, păsări etc.) A mișca, a bate din aripi; p. ext. a zbura. 2. Intranz. (Despre steaguri, haine, plete etc.) A se mișca, a se legăna în vânt; a fâlfâi. 3. Intranz. (Reg.; cu determinările „din cap” sau „din coarne”) A mișca, a scutura, a da din cap sau (despre vite) din coarne. ◊ Compus: flutură- vânt s. m. invar. = om neserios, nestatornic, derbedeu, vagabond. 4. Tranz. A mișca un obiect încoace și încolo, a agita în aer, a face să fâlfâie; a fluștura. ♦ A învârti prin aer (amenințător) o sabie, un băț etc. – Din fluture.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu flutura
DENIGRÁ, denigrez, vb. I. Tranz. A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. – Din fr. dénigrer, lat. denigrare. Vezi definitia »
DESPOVĂRÁ, despovărez, vb. I. Tranz. A lua sau a ușura cuiva povara. – Des1- + [îm]povăra. Vezi definitia »
NEC PLUS ÚLTRA loc. adv., s. n. (calitate, termen) care nu poate, sau nu trebuie să fie depășit. (< lat. nec plus ultra) Vezi definitia »
STĂURÁ, stắur, vb. I. Tranz. (Trans.) A (se) zgâi (1). (în loc de zgăura) Vezi definitia »
DÉXTRA s.f. (Herald.) Partea dreaptă a unui blazon, a unui scut. [< fr. dextre, cf. lat. dextra – dreaptă]. Vezi definitia »