SCĂPÁT, -Ă, scăpați, -te, adj. 1. Care a fost scos dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc.; salvat. 2. Care a fost lăsat din mână involuntar. 3. (Despre cuvinte) Care a fost rostit în grabă, fără voie. 4. Omis. – V. scăpa. Vezi definitia »

aluát (aluáturi), s. n. – 1. Pastă obținută din făină amestecată cu apă, grăsime etc., din care se prepară pîine, prăjituri etc. – 2. Pastă, materie. – 3. Drojdie, dospeală. – Mr. aloat, megl. (numai dim.) luțǫl, istr. aluǫt. Lat. allĕvatum, de la allĕvāre (Pușcariu 69; Candrea-Dens., 1008; REW 360; DAR). Fără a avea un corespondent romanic imediat, coincide cu sensul general al lui levare „a fermenta”, cf. it. lievito, ven. levar, aberg. levad, friul. levá, fr. levain, comel. (a)lwá, sp. (a)leudar. Vezi definitia »

MUSCÁT, -Ă, muscați, -te, adj. (Despre struguri sau vin) Tămâios. – Din fr. muscat. Vezi definitia »

CANICULÁT, -Ă, caniculați, -te, adj. (Bot.; despre un organ) Care are șanțuri semicirculare. – Cf. fr. cannelé. Vezi definitia »

IMPARIPENÁT, -Ă adj. (Despre frunzele compuse) Care are un număr nepereche de foliole. [Cf. fr. imparipenné]. Vezi definitia »