ciumec, ciumeci s. m. v. ciumălău. Vezi definitia »

PARSÉC, parseci, s. m. Unitate de lungime folosită în astronomie, egală cu distanța parcursă de lumină în 3,26 ani. – Din fr. parsec. Vezi definitia »

sbroátec (-ce), s. n. – (Trans. de N.) Boală a oilor. De la broatec, cf. brotac, cu s- ezpresiv; pentru semantism, cf. sp. ránulo, sapillo. Vezi definitia »

BEC, becuri, s. n. 1. Balonaș de sticlă prevăzut cu un filament care devine incandescent și răspândește lumină când e străbătut de un curent electric. ◊ Bec de siguranță = dispozitiv de siguranță care oprește un aparat, o instalație etc. în caz de deranjament. 2. (Înv.) Parte a unei lămpi cu gaz aerian în care se formează flacăra. ♦ (Azi determinat prin „de gaz”) Arzător pentru gaz, folosit pentru iluminat sau pentru încălzit. ◊ Bec de sudură(sau de sudaj) = piesă la aparatul de sudură, prin care ies gazele. – Fr. bec [de gaz]. Vezi definitia »

UZBÉC, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Uzbekistan. ◊ (s. f.) limbă turcică vorbită de uzbeci. (< rus. uzbek) Vezi definitia »