TIGÁIE, tigăi, s. f. 1. Vas de bucătărie de formă rotundă, cu marginea joasă și cu o coadă lungă, întrebuințat la prăjit. ♦ (Reg.) Cratiță cu două toarte în care se fierbe mâncarea. 2. Mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de pușcă. – Din bg. tigan, scr. tiganj. Vezi definitia »

BRONHOCONSTRÍCȚIE s.f. (Med.) Contracție a bronhiilor și bronhiolelor. [Gen. -iei. / < fr. bronchoconstriction]. Vezi definitia »

restrícție (-ți-e) s. f., g.-d. art. restrícția (-ți-a), g.-d. art. restrícției; pl. restrícții, art. restrícțiile (-ți-i) Vezi definitia »

ARHONDĂRÍE, arhondării, s. f. (Reg.) Arhondaric. – Ngr. arhontareion. Vezi definitia »

TRAHEOSCOPÍE s.f. Examen endoscopic al traheii. [Pron. -he-o-, gen. -iei. / < fr. trachéoscopie]. Vezi definitia »