PÁNGLICĂ, panglici, s. f. 1. Fâșie îngustă de bumbac, de mătase, de catifea etc., folosită mai ales ca podoabă (la îmbrăcămintea feminină). ♦ Fâșie îngustă de bumbac sau de mătase îmbibată cu tuș, folosită la mașina de scris. 2. Bandă de pânză, de mușama sau de metal divizată în centimetri, care servește la măsurarea distanțelor. 3. Obiect flexibil de metal sau de alt material, având grosime și lățime mică în raport cu lungimea; bandă. 4. (Zool.; pop.) Tenie. [Var.: (reg.) pándlică, pámblică s. f.] – Din magh. pántlika. Vezi definitia »

EZERÍNĂ s. f. alcaloid foarte toxic, din semințele unei plante leguminoase; fizostigmină. (< fr. ésérine) Vezi definitia »

puntúră, puntúri, s.f. 1. (înv.) împunsătură, înțepătură; urmă lăsată de o împunsătură. 2. (reg.) fel de a coase, de a broda, de a croșeta prin care se obțin ornamente rotunde. Vezi definitia »

ELECTROCULTÚRĂ s.f. Utilizarea curentului electric pentru dezvoltarea vegetalelor. [< fr. électroculture]. Vezi definitia »

grisină, grisine s. f. (glum.) picior subțire. Vezi definitia »