IONIZATÓR, ionizatoare, s. n. Generator de ioni. [Pr.: i-o-] – Din fr. ionisateur. Vezi definitia »

CALANDRÓR, -OÁRE s. m. f. muncitor care lucrează la calandru. (< fr. calandreur) Vezi definitia »

izvór (-óare), s. n. – 1. Fîntînă, apă subterană care țîșnește. – 2. Pîrîu. – 3. Origine, început, obîrșie, proveniență. – 4. Sursă, document original. – 5. (Arg.) Apă de colonie. – Mr., megl. izvor. Sl. (bg., sb., cr., slov.) izvorŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 154; Tiktin; DAR). – Der. izvorî, vb. (a țîșni apa din pămînt; a proveni; a se arăta), cf. sl. izvirati. Vezi definitia »

POLICONDENSATÓR s. m. produs al reacției de policondensare. (< fr. polycondensateur) Vezi definitia »

BACIVÓR, -Ă adj. care se hrănește cu bace. (< fr. baccivore) Vezi definitia »