ABSIDIÓLĂ, absidiole, s. f. 1. Mică absidă laterală la unele bazilici romane. 2. Mică absidă lângă altar la bisericile creștine. [Pr.: -di-o-] – Din fr. absidiole. Vezi definitia »

PASÉTĂ s. f. lamelă de oțel cu orificii, care conduce firul la mașinile de tricotat. (< fr. passette) Vezi definitia »

SUBSTÁNȚĂ s.f. 1. Denumire generică dată corpurilor cu compoziție și structură chimică omogenă. ♦ Materie. 2. Categorie filozofică care desemnează esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, precum și ceea ce există de sine stătător. ♦ Substratul permanent al tuturor transformărilor. 3. (Fig.) Partea fundamentală, constitutivă a unui lucru: esență, esențial. [< fr. substance, cf. lat. substantia]. Vezi definitia »

ECRAZÍTĂ s. f. exploziv brizant pe bază de acid picric. (< fr. écrasite) Vezi definitia »

totârlă, totârle, s.f. (reg.) 1. rotiță la scripeții ițelor. 2. rotula genunchiului. 3. pălăria florii-soarelui. Vezi definitia »