Definita cuvantului bîț
bîț interj. – Exprimă mișcarea unui corp sau a unui membru. – Var. bîța. Creație expresivă, de același tip ca fîț. – Der. bîțîi, vb. (a mișca); bîțîială, s. f. (mișcare); bîțîitoare, s. f. (codobatură); bîțan, s. m. (țînțar). Scriban pune în legătură vb. a bîțîi cu mag. biccenni „a șchiopăta”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bîț
CHIȚ interj. Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale șoarecilor. – Onomatopee. Vezi definitia »
DODONÉȚ, -EÁȚĂ, dodonéți, -e, adj. (Var.) Dodoleț. (cf. dodoleț) Vezi definitia »
sprenț s.m. (înv. și reg.) haină bărbătească scurtă, până la brâu, croită pe talie. Vezi definitia »
VĂSULÉȚ, văsulețe, s. n. Văsușor. – Vas + suf. -uleț. Vezi definitia »
desfăcăreț, desfăcărețe s. n. 1. deschizător de conserve. 2. deschizător de sticle. Vezi definitia »