BRAȚ s.n. (Mar.) Manevră curentă folosită la orientarea unei vergi în plan orizontal pentru ca velele să ocupe o anumită poziție față de direcția vântului. [Var. bras s.n. / < engl. brace, fr. bras]. Vezi definitia »

storcúț, storcúți, s.m. (reg.) barză. Vezi definitia »

CLANȚ, (1) interj., (2) clanțuri s. n. 1. Interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de clanța ușii, de izbirea fălcilor sau a dinților, de țăcănitul foarfecelor, de închiderea cu zgomot a unui capac etc. 2. S. n. Cioc; p. ext. (glumeț și peior.) gură. Expr. (Înv.) A ține clanț = a putea face față într-o dispută verbală, într-o controversă cu cineva. – Onomatopee. Vezi definitia »

BERBECÚȚ, berbecuți, s. m. 1. Diminutiv al lui berbec. 2. Becațină. [Var.: bărbăcúț s. m.] Vezi definitia »

cotârléț, cotârléțe, s.n. (reg.) coteț de orătănii, ocol, țarc, coșare. Vezi definitia »