PASTÍCĂ s.f. (Mar.) Macara prevăzută la partea deschisă cu o balama care prinde parâma, împiedicând-o să mai iasă. [Pl. -ci. / < it. pastecca]. Vezi definitia »

răpciúgă (răpciúgi), s. f. – Respirație grea, morvă. Origine obscură. Fără îndoială de origine sl., probabil în loc de *răpștiugă, de la răpști „a murmura”; pentru semantism, cf. sb. hropati „a sufla greu” față de hropotnija „gripă”, bg. hropotnica „catar”, rus. sapĕtĭ „a sforăi” față de sap „răpciugă” (Cihac, II, 306). – Der. răpciugos, adj. (cu răpciugă). Vezi definitia »

RĂSÁDNIȚĂ, răsadnițe, s. f. Construcție simplă din scânduri sau din prefabricate, acoperită de obicei cu geamuri și așezată pe un pat de gunoi de grajd, în care se cultivă răsadurile. – Din bg., scr. rasadnik. Vezi definitia »

CIMILITÚRĂ, cimilituri, s. f. (Pop.) Ghicitoare. – Cimili + suf. -tură. Vezi definitia »

TOXOPLÁSMĂ s. f. (Biol.) Protozoar parazit care se întâlnește la unele mamifere, la păsări și uneori la om. – Din fr. toxoplasme. Vezi definitia »