ALBASPÍNĂ s. f. (Bot.) Păducel. – Din lat. alba spina, it. albaspina. Vezi definitia »

CETÓNĂ s.f. Nume care înglobează anumiți compuși organici, rezultați în general prin oxidarea alcoolilor secundari sau a hidrocarburilor. [< fr. cétone]. Vezi definitia »

TONSÍLĂ s.f. (Anat.) Amigdală. // (În forma tonsil-, tonsilo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „amigdală”. [< fr. tonsille]. Vezi definitia »

floarță, floarțe s. f. (prostituată. Vezi definitia »

CRONCĂNITÚRĂ, croncănituri, s. f. Croncănit. – Croncăni + suf. -tură. Vezi definitia »