răzui, răzuiesc v. t. 1. a prinde, a aresta, a închide. 2. a omorî. Vezi definitia »

VIERMUÍ, viermuiesc, vb. IV. Intranz. A se mișca neîncetat și în număr mare de colo până colo; a mișuna, a forfoti. – Vierme + suf. -ui. Vezi definitia »

SPÂNZUÍ, spânzuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A trata cu spânz un animal bolnav. [Var.: spânțuí vb. IV] – Spânz + suf. -ui. Vezi definitia »

DEZOBIȘNUÍ, dezobișnuiesc, vb. IV. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă un obicei, un viciu; a (se) dezvăța; a (se) dezbăra. – Dez- + obișnui (după fr. déshabituer). Vezi definitia »

glătuí (-uésc, -ít), vb. – A pune la argăsit. Germ. glätten. Sec. XIX. Vezi definitia »