Definita cuvantului bîtlan
bîtlán (bîtláni), s. m. – 1. Stîrc cenușiu (Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardea garzetta). – 2. (Rar) Specie de rață sălbatică (Anas querquedula). Bg. batlan (DAR) sau mag. batla (Cihac). Pare foarte incertă ipoteza lui Philippide, 150, care se gîndește la *băltan, der. de la baltă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bîtlan
ȘOBOLÁN, șobolani, s. m. Mamifer rozător omnivor din familia muridelor, mai mare decât șoarecele, cu coada lungă acoperită cu solzi în formă de inele, care trăiește în jurul locuințelor, hambarelor, depozitelor etc., provocând mari stricăciuni; guzgan (Rattus norvegicus). ◊ Șobolan negru (sau de casă) = șobolan care trăiește în cămări, în poduri etc., produce mari pagube și transmite diferite boli infecțioase (Rattus rattus). Șobolan de apă = șobolan de culoare roșcată, care trăiește pe malul apelor (Arvicola terrestris). Șobolan moscat = desman. – Sobol + suf. -an. Vezi definitia »
HAUTERIVIÁN s.n. Al treilea etaj al cretacicului inferior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. o-tri-vi-án. / < fr. hauterivien]. Vezi definitia »
BAN2, bani, s. m. (Înv.) Titlu de dregător: a) (și în forma mare-ban) titlu purtat de dregătorul delegat de domnul Țării Românești cu cârmuirea Olteniei; (mai târziu) titlu purtat de primul boier în rang din Țara Românească (numit ban al Craiovei); b) titlu purtat de dregătorii delegați cu administrarea unor județe din Oltenia; c) titlu purtat de dregătorul delegat de regele Ungariei cu administrarea unor provincii. – Sb. ban. Vezi definitia »
BIRMÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Birmania. ◊ (s. f.) limbă din familia sino-tibetană vorbită de birmani. (< fr. birman) Vezi definitia »
TAHITIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Tahiti. ◊ (s. f.) limbă polineziană vorbită în Tahiti. (< fr. tahitien) Vezi definitia »