Definita cuvantului ban
BAN2, bani, s. m. (Înv.) Titlu de dregător: a) (și în forma mare-ban) titlu purtat de dregătorul delegat de domnul Țării Românești cu cârmuirea Olteniei; (mai târziu) titlu purtat de primul boier în rang din Țara Românească (numit ban al Craiovei); b) titlu purtat de dregătorii delegați cu administrarea unor județe din Oltenia; c) titlu purtat de dregătorul delegat de regele Ungariei cu administrarea unor provincii. – Sb. ban.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ban
iorgán (-ne), s. n. – Plapumă, cuvertură. – Megl. iurgan(e). Tc. yorgan (Șeineanu, II, 227), cf. bg., sb. jorgan. – Der. iorgangiu, s. m. (înv., plăpumar); iorgangerie, s. f. (înv., plăpumărie). Vezi definitia »
KUNGURIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul permianului mijlociu de facies marin, pe platforma rusă, corespunzător saxonianului din vestul Europei. (< Kungur /Rusia/ + -ian) Vezi definitia »
MINTEÁN, mintene, s. n. Haină bărbătească scurtă, cu sau fără mâneci, din dimie, de obicei împodobită cu găitane, folosită în portul popular. ♦ Pieptar sau tunică de stofă colorată, purtată în trecut de arnăuți sau de alte categorii de ostași. – Din tc. mintan. Vezi definitia »
SANTONIÁN s.n. (Geol.) Al doilea subetaj al senonianului (cretacicul superior). // adj. Care aparține acestui subetaj. [Pron. -ni-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. santonien]. Vezi definitia »
LEDIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul mijlociu al eocenului. (< fr. lédian) Vezi definitia »