BUIMĂCÍT, -Ă, buimăciți, -te, adj. Buimac. – V. buimăci. Vezi definitia »

COLORÍT, colorituri, s. n. 1. Totalitatea culorilor unui obiect; bogăție de culori. ♦ Efect care rezultă din îmbinarea culorilor unui tablou; colorație. ♦ Culoare. 2. Fig. (Despre abstracte, despre stilul operelor literare etc.) Nuanță expresivă, strălucire deosebită. – Din fr. coloris, it. colorito. Vezi definitia »

slomnít, slomnítă, adj. (reg.) 1. rostit cu greutate, îngăimat, silabisit. 2. ivit, apărut treptat, mijit; distins cu greutate. Vezi definitia »

DIFERÍT, -Ă adj. 1. deosebit, altfel. 2. (pl.) fel de fel de..., tot felul de... (< fr. différent) Vezi definitia »

BELEMNÍT, belemniți, s. m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor. – Din fr. bélemnite. Vezi definitia »