SPICÚLĂ s. f. fiecare dintre formațiunile strălucitoare, cu aspect de perie, formând baza cromosferei. (< fr. spicule, lat. spiculum) Vezi definitia »

sclidiritúră, sclidiritúri, s.f. (reg.) gaură făcută cu sclidiritorul (priboiul, dornul). Vezi definitia »

PROENZÍMĂ s. f. proferment. (< fr. proenzyme) Vezi definitia »

TUREÁTCĂ, turetci, s. f. 1. Carâmb (la cizmă). 2. (Înv. și reg.) Un fel de ciorap fără talpă, făcut din dimie sau din postav, care îmbracă piciorul de la gleznă până la genunchi. [Var.: tureác s. n.] – Et. nec. Vezi definitia »

SPÍNĂ s.f. Proeminență ascuțită (a unui os). ♦ Spină bifidă = malformație congenitală a coloanei vertebrale, constând din îndepărtarea a două vertebre între ele, de obicei în regiunea lombară. [< fr., lat. spina-bifida]. Vezi definitia »