OTRĂVÍ, otrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) intoxica sau a ucide ori a fi ucis cu otravă (1). ♦ Tranz. A introduce o otravă în apă, în alimente etc. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) supăra, a (se) necăji (extrem de mult), a (se) amărî; a (se) învenina. 3. Tranz. Fig. A exercita o influență vătămătoare; a corupe, a perverti. – Din sl. otraviti. Vezi definitia »

VOROVÍ, vorovesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Înv. și reg.) A vorbi. – Cf. ucr. hovoryty. Vezi definitia »

BLAGOSLOVÍ, blagoslovesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A binecuvânta. – Din sl. blagosloviti. Vezi definitia »

BELAIA ȚERKOVI, oraș în Ucraina (C.S.I.), la S de Kiev; 197 mii loc. (1989). Ind. constr. de mașini agricole, rășini sintetice, mobilă, tricotaje. Combinat de carne. Institut agronomic. Stațiune balneoclimaterică. Monumente de arhitectură (sec. 16-19). Vezi definitia »

zăboví (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăbovésc, imperf. 3 sg. zăboveá conj. prez. 3 să zăboveáscă Vezi definitia »