DEZLOCUÍT, -Ă, dezlocuiți, -te, adj. (Despre lichide) Scos de la locul pe care-l ocupa, dat la o parte și înlocuit de un corp solid. – Dez- + [în]locuit. Vezi definitia »

OOFÍT s.n. (Biol.) Plantă în stare de ovul sau de spor. [< fr. oophyte, cf. gr. oon – ou, phyton – plantă]. Vezi definitia »

HIPERPARAZÍT s. m. parazit al altor paraziți. (< fr. hyperparasite) Vezi definitia »

OTOLÍT s.n. (Biol.) Numele unor mici grăunțe calcaroase care se găsesc în endolimfă și care, prin excitarea terminațiilor nervoase, determină echilibrul. [< fr. otolithe, cf. gr. ous – ureche, lithos – piatră]. Vezi definitia »

FĂȚUÍT¹ s. n. Fățuire. – V. fățui. Vezi definitia »