sîngeápă (-gépe), s. f. – (Mold.) Cinzeacă, vas de formă specială din care se bea rachiu. – Var. sîngeap. Origine îndoielnică. Se consideră în general ca der. de la cinzeacă, datorită unei deformări greu de admis și pe care Candrea o explică drept etimologie populară sau mai curînd o asociere glumeață a lui sînge și apă. Această explicație e mai puțin acceptabilă, deoarece o apropiere nu se poate face decît între sînge și „vin”, ultimul nefiind consumat niciodată în vasul numit sîngeapă. Sl. są sądŭ „vas” (Cihac, II, 3250 nu este probabil, cf. Byhan 332. Pare cuvînt oriental. Vezi definitia »

TARANTÚLĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale) a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantélă s. f.] – Fr. tarentule. Vezi definitia »

șoálchină, șoálchine, s.f. (reg.) ceașcă. Vezi definitia »

BRÚDINĂ, brudine, s. f. (Reg.) Bac¹ (1). ♦ Taxă pentru trecerea apei pe un bac¹. – Din scr. brodina. Vezi definitia »

TRAVERSÁDĂ s.f. (Liv.) Traversare. ♦ Drum efectuat de o navă pe mare, de la un port la altul, pentru transportul de mărfuri sau de pasageri. [Cf. it. traversata, fr. traversée]. Vezi definitia »