ARBALÉTĂ, arbalete, s. f. (Înv.) Arc din oțel montat pe un pat de lemn (prevăzut cu un resort), folosit la aruncarea săgeților. – Fr. arbalète. Vezi definitia »

HIDROIZOHÍPSĂ s.f. Linie care unește punctele cu același nivel hidrostatic subteran la stratele acvifere cu nivel liber. [< fr. hydroisohypse]. Vezi definitia »

IMPENITÉNȚĂ s. f. lipsit de căință, de remușcări. (< fr. impénitence) Vezi definitia »

CAROTÍDĂ s.f. Fiecare dintre cele două artere situate de o parte și de alta a gâtului. [< fr. carotide, cf. gr. karotis]. Vezi definitia »

chelarábă (calarábă), chelarábe (calarábe), s.f. (înv.) brozbă, gulie. Vezi definitia »