VERÍNĂ, verine, s. f. (Mar.) Parâmă cu ochi cu rodanță și cârlig la un capăt. – Din fr. vérine. Vezi definitia »

CHILIMOÁȚĂ, chilimoațe, s. f. (Reg.) Aluat care nu s-a copt bine. – Cf. gălămoz. Vezi definitia »

IÁRNĂ, ierni, s. f. 1. Anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul de la 22 decembrie și echinocțiul de la 21 martie. ◊ Loc. adj. De iarnă = necesar în timpul iernii; care se face iarna. ◊ Loc. adv. De cu iarnă = fiind încă iarnă. ♦ (Adverbial; în forma iarna) În timpul iernii. 2. Fig. An. – Lat. hiberna [tempora]. Vezi definitia »

BIGHIDOAICĂ, bighidoaice, s.f. 1. Fata tânără, puștoaică (regionalism din Banat) Vezi definitia »

mezzosopránă [zz pron. ț] (-so-pra-) s. f., g.-d. art. mezzosopránei; pl. mezzosopráne Vezi definitia »