STIGMÁT s. n. 1. urmă lăsată de o rană, de o plagă; cicatrice. 2. urmă lăsată de fierul roșu cu care se înfierau sclavii, delincvenții etc. ◊ (fig.) urmă, semn dezonorant, rușinos, care nu se șterge. 3. (bot.) partea terminală a stilului (IV), pe care se depune polenul; stigmă. 4. fiecare dintre deschiderile traheelor la arahnide, insecte etc., pe părțile laterale ale corpului; stigmă. (< fr. stigmate, lat. stigma) Vezi definitia »

REZOLVÁT, -Ă, rezolvați, -te, adj. 1. Pentru care s-a găsit o soluție (convenabilă); soluționat (1). 2. (Despre controverse, litigii, conflicte) Căruia i s-a pus capăt; soluționat (2). – V. rezolva. Vezi definitia »

ELABORÁT s. n. rezultatul unei elaborări; compunere, lucrare. (< germ. Elaborat) Vezi definitia »

PALÁT², palate, s. n. Clădire somptuoasă în care își are sediul o autoritate ori o instituție sau care servește ca reședință unui suveran, ca locuință unei personalități etc.; p. gener. clădire mare luxoasă. [Pl. și: (pop.) palaturi] – Din ngr. paláti, lat. palatium. Vezi definitia »

CUTANÁT, -Ă adj. Referitor la piele; de piele; (despre tratamente medicale) aplicat pe piele. [Cf. fr. cutané, lat. cutis – piele]. Vezi definitia »