árnícă (-ci), s. f. – Plantă (Arnica montana). Nume științific, răspîndit de farmaciști. Sec. XIX. Vezi definitia »

PREFĂCĂTÚRĂ, prefăcături, s. f. (Rar) 1. Prefacere. 2. Prefăcătorie. – Preface + suf. -ătură. Vezi definitia »

LÓGICĂ s.f. 1. Știință a demonstrației, a formelor și a legilor gândirii, ale raționării juste. ◊ Logică matematică (sau simbolică) = ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logic-matematic; logistică. ◊ Logică a științei = disciplină care cercetează produsele activității științifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. Gândire justă, raționament temeinic. 3. Cerință firească, temei, rațiune. [Gen. -cii. / cf. fr. logique, it., lat. logica, < gr. logos – rațiune]. Vezi definitia »

AUTOHEMOLÍZĂ s. f. distrugere a hematiilor de către propriul ser al bolnavului. (< fr. autohémolyse) Vezi definitia »

taie-bábă s.m. (reg.) om lăudăros. Vezi definitia »