Definita cuvantului bobîrnac
bobîrnác (bobîrnáce), s. n. – Lovitură dată peste nas, peste ureche, prin destinderea degetului arătător sau mijlocitor după ce a fost încordat pe degetul mare. Germ. Schabernack (Iordan, BF, VI, 164).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bobîrnac
FUNDÁC, (I) fundaci, s. m., (II) fundacuri s. n. I. S. m. (Ornit.) Cufundar. II. S. n. 1. Așternut de paie pe care se ridică stogurile. 2. Fundătură. – Fund + suf. -ac. Vezi definitia »
cinác2, cináce, s.n. (reg.) barcă, luntre. Vezi definitia »
tămânjác s.n. (reg.) staul. Vezi definitia »
coțác2, coțáci, s.m. (reg.) specie de pește. Vezi definitia »
haidamác (haidamáci), s. m. – Derbedeu, haimana. Tc. haydamak (Șeineanu, II, 195; Lokotsch 780), cf. sb. ajdamak „băț” (de unde în Banat, haidamac, s. n. „băț”), pol. hajdamaka. Vezi definitia »