Definita cuvantului bocal
bocál (bocale), s. n. – Pahar, cupă. – Var. (Trans.) bucal, pocal. Este cuvînt care trebuie să fi intrat în rom. prin diverse căi, cf. fr. bocal (din it. boccale); din it. provine și sb. bokal, mag. bokál (Miklosich, Fremdw., 78), cf. și tc. bukal. Var. se explică prin germ. Pokal.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bocal
DUODECIMÁL, -Ă adj. care are ca bază numărul 12. (< fr. duodécimal) Vezi definitia »
GAL s. m. unitate de măsură a accelerației egală cu accelerația de 1 cm/s2. (< fr. gal) Vezi definitia »
IRAȚIONÁL, -Ă adj. Împotriva gândirii logice, contrar logicii; nerațional. ♦ (Mat.) Număr irațional = număr care nu este egal cu câtul nici unei perechi de numere întregi; ecuație irațională = ecuație a cărei necunoscută intră sub un radical. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. irrationnel, lat. irrationalis]. Vezi definitia »
credenționál, credenționále, s.n. (înv.) mandat de membru al Sinodului. Vezi definitia »
OFICIÁL, -Ă adj. 1. Care emană de la guvern, de la o autoritate; declarat, publicat de o înaltă autoritate. ◊ Buletinul oficial = periodic în care se publică legile, decretele etc. Marii Adunări Naționale, hotărârile guvernului etc. ♦ În stilul, în maniera actelor, a documentelor autorităților, ale statului. 2. Care are caracter legal. 3. (Fig.) Rece, stăpânit; stereotip, formal. [Var. ofițial, -ă adj. / cf. fr. officiel, lat. officialis]. Vezi definitia »