TEMPORIZÁRE s.f. Acțiunea de a temporiza și rezultatul ei; tărăgănare, tergiversare. [< temporiza]. Vezi definitia »

AJURÁRE s.f. Acțiunea de a ajura. [< ajura]. Vezi definitia »

vârtejuíre (rar) s. f., g.-d. art. vârtejuírii; pl. vârtejuíri Vezi definitia »

RESFIRÁRE s. f. v. răsfirare. Vezi definitia »

UMOÁRE s.f. 1. Lichid în care se scaldă celulele organismului. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; umoare vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. (Liv.) Dispoziție sufletească de moment. ♦ Dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. [Cf. lat. humor, fr. humeur, it. umore]. Vezi definitia »