peteúcă s.f. (reg.; înv.) legătură de tei cu care se prinde leuca de carâmbul de sus al carului. Vezi definitia »

GRĂPĂTÚRĂ, grăpături, s. f. (Rar) Grăpat. – Grăpa + suf. -ătură. Vezi definitia »

mórdină, mordíne, s.f. (reg.) loc mocirlos. Vezi definitia »

ÁMBRĂ, ambre, s. f. 1. Chihlimbar. 2. Substanță ceroasă, brună-cenușie, cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de cașalot și care se întrebuințează în parfumerie. – Fr. ambre. Vezi definitia »

APARTENÉNȚĂ s.f. Faptul de a aparține cuiva sau de ceva. [Cf. fr. appartenance, it. appartenenza]. Vezi definitia »