temleác (-éce), s. n. – 1. Dragon, epolet. – 2. (Dobr.) Cange de pescuit. Rus. temjlak (Cihac, II, 407). Vezi definitia »

austriác (austriácă), adj. – Din Austria. Lat. modernă austriacus (sec. XVII). – Der. austriac, s. m. Expresia fam. supus austriac (persoană care se face că nu pricepe) vine de la regimul de excepție care se aplica în Principate, la începutul sec. XIX, evreilor, cetățeni ai imperiului; cf. tîrtan. Vezi definitia »

MONOMANIÁC, -Ă adj. (Rar) Monoman. [Pron. -ni-ac. / < fr. monomaniaque]. Vezi definitia »

ȘUȘTÁC, șuștaci, s. m. Monedă poloneză (de argint) care a circulat în trecut și în țările române. – Din pol. szóstak. Vezi definitia »

INTRACARDIÁC, -Ă adj. Din interiorul inimii. [Pron. -di-ac. / cf. fr. intracardiaque]. Vezi definitia »