SEÍSM, seisme, s. n. Cutremur de pământ. – Din fr. séisme. Vezi definitia »

VEDETÍSM s.n. (Depr.) Preocupare, tendință de a ieși în evidență cu orice preț, de a-și afirma calitățile proprii; atitudine, comportare de vedetă (III) [în DN]. [< vedetă + -ism]. Vezi definitia »

ASTEÍSM s. n. figură retorică constând în deghizarea unei laude sau a unei flatări sub aparența blamului ori a reproșului. (< fr. astéisme) Vezi definitia »

NEORAȚIONALÍSM s.n. Curent filozofic antipozitivist, care încearcă să integreze în mod coerent luarea în considerare a factorului subiectiv al cunoașterii într-o concepție ce consideră că teoria este subordonată obiectului existent independent de subiect. [Pron. ne-o-ra-ți-o-. / < fr. néo-rationalisme]. Vezi definitia »

CATAMORFÍSM s.n. (Geol.) Totalitatea proceselor care se produc în partea superioară a scoarței terestre. [Cf. gr. kata – în jos, morphe – formă]. Vezi definitia »