CONFESIONALÍSM s.n. Concepție teologică care consideră obligatorie apartenența la o anumită confesiune. [Pron. -si-o-. / cf. it. confessionalismo, germ. Konfessionalismus]. Vezi definitia »

EVHEMERÍSM s.n. (Lit.) Doctrină potrivit căreia personajele mitologice ar fi oameni divinizați fie de frica, fie de admirația popoarelor. [< fr. évhémérisme, cf. Evhemer – filozof grec din antichitate]. Vezi definitia »

IMAGÍSM s. n. Tendință în poezia și proza modernă de a sugera mesajul prin imagini (vizuale sau auditive) și nu discursiv. ♦ Ansamblu de imagini existent într-o creație literară imagistică. – Din engl. imagism, fr. imagisme. Vezi definitia »

PELAGIANÍSM s. n. doctrină eretică creștină care nega urmările păcatului originar, susținând că oamenii pot săvârși binele și fără grația divină. (< fr. pélagianisme) Vezi definitia »

ORGÁSM s. n. 1. momentul culminant al excitației sexuale. 2. (fig.) agitație: frenezie. (< fr. orgasme) Vezi definitia »