Definita cuvantului plăcintor
plăcintór, plăcintoáre, s.n. (reg.) 1. sucitor (pentru întins foi de aluat), plăcintar. 2. bucată dreptunghiulară de lemn cu care se calcă rufele de pânză groasă; măngălău.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu plăcintor
AMENINȚĂTÓR, -OÁRE, amenințători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care amenință, care sperie, care îngrozește. – Amenința + suf. -ător. Vezi definitia »
STOR s. n. perdea pentru ferestre, care se ridică sau se lasă cu ajutorul unui resort sau cu o sfoară specială. (< fr. store) Vezi definitia »
TELECOPIATÓR s. n. aparat pentru telecopiat. (după fr. télécopieur) Vezi definitia »
TURGÓR s.n. 1. (Biol.) Stare de ușoară tensiune a unei celule, a unui organ ori a unui țesut animal sau vegetal datorită bogăției de lichide; turgescență. 2. Umflare, plinătate. [< fr., lat. turgor, it. turgore]. Vezi definitia »
VÂRFȘÓR s. n. v. vârfușor. Vezi definitia »