TETRAFLUORÚRĂ s. f. combinație a fluorului cu un element tetravalent. (< fr. tétrafluorure) Vezi definitia »

REZOLVÁNTĂ s. f. (mat.) ă unei ecuații = a doua ecuație a cărei rezolvare facilitează pe a celei dintâi. (< fr. résolvante) Vezi definitia »

CẤRTIȚĂ, cârtițe, s. f. Mic mamifer insectivor, cu ochi mici acoperiți de o membrană, cu blană neagră, cu labele anterioare adaptate la săpat, care trăiește în galerii subterane; sobol (Talpa euripaea). – Din bg. kărtica, scr. krtica. Vezi definitia »

TETRASULFÚRĂ s.f. (Chim.) Sulfură a cărei moleculă conține patru atomi de sulf. [< fr. tétrasulfure]. Vezi definitia »

pieliță, pielițe s. f. (pop.) prepuț. Vezi definitia »