Definita cuvantului bocanc
bocánc (bocánci), s. m. – Gheată rezistentă, botină. – Var. bocancă, bocînc(i), boconci. Mag. bakancs (Cihac, II, 483; Gáldi, Dict., 109). Se spune mai ales despre încălțămintea folosită în armată, fapt pentru care cuvîntul este cunoscut în toate regiunile. – Der. bocîncar, s. m. (cizmar).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bocanc
ZINC s.n. ~ ◊ Alb de zinc = oxid de zinc (substanță folosită în vopsitorie). Vezi definitia »
FRÂNC, -Ă, frânci, -ce, s. m. și f. (Adesea adjectival) Nume generic dat odinioară la noi occidentalilor de origine latină. – Lat. Francus. Vezi definitia »
a pupa adânc expr. (obs., glum.) a practica cuniliția. Vezi definitia »
SUPERTÁNC s. n. superpetrolier. (< engl. supertanker) Vezi definitia »
BANC3 s. n. 1. numele unui joc de cărți. 2. (fam.) glumă ieftină; anecdotă. (< germ. Bank) Vezi definitia »