COMUNICATÍV, -Ă adj. 1. care se transmite ușor. 2. (despre oameni) care se împrietenește ușor cu ceilalți; sociabil. (<fr. communicatif, lat. communicativus) Vezi definitia »

CONSTRICTÍV, -Ă, constrictivi, -e, adj., s. f. (Consoană) care se pronunță prin strâmtarea canalului vocal, în așa fel încât se produce un zgomot de fricțiune (1); (sunet) continuu, fricativ, spirant. – Din fr. constrictif, lat. constrictivus. Vezi definitia »

IMUNOSUPRESÍV, -Ă adj., s. n. imunodepresiv. (< engl. immunosupressive) Vezi definitia »

PERCUSÍV, -Ă adj. (Liv.) Referitor la percuție, de percuție. [Cf. it. percussivo]. Vezi definitia »

CONFIRMATÍV, -Ă, confirmativi, -e, adj. Care confirmă, întărește, adeverește. – Din fr. confirmatif. Vezi definitia »