Definita cuvantului plinitor
plinitór, plinitoáre, s.m. și f. (înv.) persoana care îndeplinește ceva, care duce ceva la bun sfârșit.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu plinitor
BALANSÓR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Balansa + suf. -or. Vezi definitia »
HOHOTITÓR, -OÁRE, hohotitori, -oare, adj. (Despre râs sau despre plâns) Cu hohote. – Hohoti + suf. -tor. Vezi definitia »
CONCHISTADÓR, conchistadori, s. m. Aventurier spaniol plecat să cucerească teritorii în America, imediat după descoperirea acestui continent. – Din fr. conquistador (< sp.). Vezi definitia »
MÂNGÂITÓR, -OÁRE adj. v. mângâietor. Vezi definitia »
SCUMPUȘÓR, -OÁRĂ, scumpușori, -oare, adj. Scumpișor. – Scump + suf. -ușor. Vezi definitia »