ZARAFÍR, zarafiruri, s. n. (Pop.) Fir de aur; p. ext. stofă țesută cu astfel de fir; brocart. – Cf. tc. zer „aur”, rom. fir. Vezi definitia »

jir s. m. – Fructul fagului. Sl. žirŭ „hrană” (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 159), fiind hrana obișnuită a porcilor; cf. bg., sb. žir „ghindă”, rut. žir „aliment”, rus. žir „grăsime”. – Der. jiriște, s. f. (pădure de fagi); jirovină, s. f. (închiriere de jiriște pentru porci; teren cu ghindă). Vezi definitia »

PIR s. m. Plantă erbacee perenă din familia gramineelor, cu rizom târâtor, cu frunze liniare aspre și cu flori verzi, grupate în spice, care crește spontan, împiedicând dezvoltarea plantelor de cultură (Agropyrum repens). ◊ Pir pădureț = specie înaltă de pir, care ajunge până la 1 m, cu frunzele aspre, cenușii-verzui și cu spicul lung și subțire (Agropyrum caninum). – Din bg. pir. Vezi definitia »

CAȘMÍR s. n. 1. rasă de capre, din Cașmir și Tibet, fără coarne, cu păr moale și mătăsos. 2. țesătură fină, care se făcea la început din părul acestei capre. (< fr. cachemire) Vezi definitia »

BAÍR, bairuri, s. n. (Rar) Povârniș, deal. – Din turc. bayir. Vezi definitia »