vínci (-iuri), s. n. – 1. Cabestan. – 2. Pulie, scripete. – Tc. vinç, cf. ngr. βίντσι, bg. vint. Legătura cu țig. vinğ „legătură” (Graur 194) este improbabilă. Candrea se gîndea la it. vinciglio. Vezi definitia »

iscodáci s.m. (înv.) iscoditor, inventiv. Vezi definitia »

măciuci în buci! expr. (obs. – în propoziții afirmative) nimic. Vezi definitia »

schitáci², -ce, adj. (reg.; despre oameni) curat, îngrijit, dichisit, gătit. Vezi definitia »

crâncí, crâncésc, vb. IV (reg.) a scânci, a plânge suspinând. Vezi definitia »