pipiloáncă, pipiloánce, s.f. (reg.) copil mic (de fașă). Vezi definitia »

DISOSTÓZĂ s. f. tulburare congenitală în osificarea cartilajelor craniului. (< fr. dysostose) Vezi definitia »

ROTOGHÍLĂ, rotoghile, s. f. (Rar) Sferă, glob. – Rotog[ol] + suf. -ilă. Vezi definitia »

ALVEÓLĂ, alveole, s. f. 1. (În expr.) Alveolă dentară = fiecare dintre cavitățile maxilarelor, în care sunt înfipți dinții. Alveolă pulmonară = fiecare dintre micile cavități în care sfârșesc ultimele ramificații ale bronhiilor. 2. Celulă a fagurelui. [Pr.: -ve-o-] – Fr. alvéole (lat. lit. alveolus „albioară”). Vezi definitia »

voltă, volte s. f. (cart.) tehnică de trișat constând în amestecarea normală a cărților, cu păstrarea deasupra ori dedesubt a unei informații, cunoscută doar de cel care dă cărțile, introdusă în joc la schimbarea cărților. Vezi definitia »