păstáică, păstăici, s.f. (reg.) 1. păstaie de fasole. 2. roșcovă. Vezi definitia »

BANDERÍLĂ s.f. Suliță cu un steguleț în vârf, pe care toreadorii o înfig în ceafa taurilor în luptele cu aceștia pentru a-i întărâta. [Cf. fr. banderille, sp. banderilla]. Vezi definitia »

maletă, malete, s. n. Obiect de îmbrăcăminte cu mâneci, care acoperă jumătatea de sus a corpului și care se poartă lipit de corp, ca un maiou. Vezi definitia »

SEMIOCLUSÍVĂ, semioclusive, adj. (În sintagma) Consoană semioclusivă (și substantivat, f.) = consoană africată. [Pr.: -mi-o-] – Semi + oclusivă. Vezi definitia »

cioácă, cioáce, s.f. (pop.) 1. deal, înălțime, vârf de deal. 2. cârlig care ține un obiect de altul; scoabă, clobanț, cârlionț. 3. capătul lemnului vertical al ferăstrăului. 4. (reg.) târnăcop, cazma, crampăn, gheunoaie, chirlopan, țarsiță. 5. unealtă de tăiat și de scobit; ciuc, ticlu, pupăză, dihoroi, scobitor, sâlmoc. 6. lingură de lemn de băut apă; polonic, căuș, cauc, cupă, hârgaie, cofă. 7. trunchiul unui arbore scos cu rădăcinile din pământ. 8. cioară neagră de clopotniță. 9. unealtă de dogărie cu care se împing cercurile la locul lor. Vezi definitia »