funt (fúnți), s. m. – Livră. – Var. fund, (înv.) font. Germ. Pfund, în parte prin intermediul mag. funt (Gáldi, Dict., 177). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

SUBSECVÉNT, -Ă adj. (Rar) Care urmează, care vine după (ceva); (p. ext.) care decurge din... [< fr. subséquent, cf. lat. subsequens]. Vezi definitia »

NAZILÁNT, -Ă adj. care vorbește pe nas; nazal. (< fr. nasillant) Vezi definitia »

COMUNICÁNT², -Ă, comunicanți, -te, s. m. și f. Persoană care comunică ceva; spec. persoană care dă răspunsul la o anchetă lingvistică. – V. comunica. Vezi definitia »

DILETÁNT, -Ă, diletanți, -te, s. m. și f. Persoană care manifestă preocupări într-un domeniu al artei, al științei sau al tehnicii fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare; persoană care se ocupă de ceva din afara profesiunii sale, numai din plăcere; amator; (peior.) persoană care nu adâncește (sau nu are pregătirea științifică necesară pentru a adânci) problemele profesiunii sale, ale unei științe etc. – Din fr. dilettante. Vezi definitia »