MIELÓZĂ, mieloze, s. f. (Med.) Leucemie. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. myélose. Vezi definitia »

FALÍSCĂ s. f. limbă indo-europeană din centrul Italiei vorbită de falisci, triburi din Etruria. (< it. falisco, lat. faliscus) Vezi definitia »

crúnă, crúne, s.f. (reg.) fântână, izvor. Vezi definitia »

DOMINÁNȚĂ s.f. Caracterul a ceea ce este dominant; preponderență. ♦ (Biol.) Stare prezentată de un caracter sau de o genă dominantă. [< fr. dominance]. Vezi definitia »

CEREBROZÍDĂ s. f. substanță lipoidă complexă din țesutul nervos, cu rol important în metabolismul celulei nervoase. (< fr. cérébroside) Vezi definitia »