INSTRUCȚIÚNE, instrucțiuni, s. f. 1. Indicație dată cuiva cu privire la îndeplinirea unui lucru. 2. Instrucție (1). 3. (La pl.) Îndrumări date de către conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative în subordine; textul sau broșura care cuprinde aceste îndrumări. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. instruction, lat. instructio, -onis. Vezi definitia »

a ține (cuiva) o predică expr. a mustra, a dojeni, a ține (cuiva) o lecție de bună-cuviință. Vezi definitia »

AUTORIZAȚIÚNE s.f. v. autorizație. Vezi definitia »

COMPILAȚIÚNE s.f. v. compilație. Vezi definitia »

CONSTERNAȚIÚNE s.f. v. consternație. Vezi definitia »