ADUNĂTÚRĂ, adunături, s. f. 1. Tot format prin adunarea la un loc a unor obiecte disparate; grămadă nesistematizată. 2. (Peior.) Grămadă de oameni adunați din întâmplare; gloată. – Din aduna + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

TROPOTÍTĂ s. f., prin analogie cu celelalte dansuri. v. TROPOTITA. s. f. sg. art. Numele unui dans popular românesc. [DEX '98] Vezi definitia »

prágilă², prăgile, s.f. (reg.) cătare la pușcă. Vezi definitia »

ȚÁȚĂ, țațe, s. f. 1. (Pop.) Mătușă. ♦ Termen de respect cu care cineva se adresează (la țară) unei surori mai mari sau unei femei mai în vârstă; lele. 2. (Pop.) Termen alinător dat de un bărbat femeii iubite; mândră. 3. (Peior.) Epitet pentru o femeie vulgară, lipsită de gust și de finețe; mahalagioaică. – Din ngr. tsa'tsa. Vezi definitia »

jighineálă s.f. (reg.) 1. usturime pe gât. 2. (fig.) greșeală, boroboață, pocinog. Vezi definitia »