DOPRÓS s. n. (Înv. și reg.) Anchetă, interogatoriu. ◊ Expr. A face (sau a lua cuiva) dopros sau a lua (pe cineva) la dopros = a interoga, a ancheta (pe cineva); a cere (cuiva) socoteală, a face (pe cineva) răspunzător. – Rus dopros. Vezi definitia »

GREBĂNÓS, -OÁSĂ, grebănoși, -oase, adj. Care are greabănul proeminent. ♦ (Despre oameni) Care are spatele adus, încovoiat, cocoșat. – Greabăn + suf. -os. Vezi definitia »

umezós, umezoásă, adj. (reg.) umed (despre ziduri). Vezi definitia »

SILICIÓS, -OÁSĂ adj. Care conține siliciu. [Var. silicos, -oasă adj. / cf. fr. siliceux]. Vezi definitia »

a fi la gros / la mititica / la pârnaie / răcoare expr. a fi închis, a fi la închisoare. Vezi definitia »