IPERÍTĂ s.f. Substanță toxică vezicantă, foarte persistentă, cu miros de muștar. [Var. hiperită s.f. / < fr. ypérite]. Vezi definitia »

FILARMÓNICĂ s.f. v. filarmonic [DN]. Vezi definitia »

BIÉLĂ, biele, s. f. Organ de mașină în formă de bară articulată, care transformă mișcarea rectilinie în mișcare de rotație și invers. [Pr.: bi-e-] – Din fr. bielle. Vezi definitia »

zavragioáică (pop.) (za-vra-) s. f., g.-d. art. zavragioáicei; pl. zavragioáice Vezi definitia »

POLIARTRÍTĂ, poliartrite, s. f. Boală care se manifestă prin inflamația acută sau cronică a mai multor articulații în același timp și care este de natură reumatismală, tuberculoasă, bacilară etc. ◊ Poliartrită cronică evolutivă = reumatism cronic deformant, cu evoluție progresivă, care afectează articulațiile extremităților. [Pr.: -li-ar-] – Din fr. polyarthrite. Vezi definitia »