CORIO- elem. „membrană, corion”. (< fr. chorio-, cf. gr. khorion, piele, placentă) Vezi definitia »

BRÍO s. n. (În loc. adv.) Cu brio = a) cu multă însuflețire, vioi; b) în mod remarcabil, strălucit, excepțional. – Din it., fr. brio. Vezi definitia »

BÍO-BÍO, rîu în centrul statului Chile; 380 km. Izv. din Anzii Patagonezi și se varsă în Oc. Pacific la Conception printr-un estuar. Navigabil în amonte, pînă la Nascimento. Vezi definitia »

ISTORIO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) istorie”, „de istorie”. [Pron. -ri-o-. / < fr. historio-, cf. lat., gr. historia]. Vezi definitia »

IO pron. pers. 1 sg. v. eu (I.) 1. (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) Eu merg. ◊ (În formule de introducere din actele oficiale) Eu, X, declar... 2. (La dativ, în formele mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. ◊ (Indică posesiunea) Îmi recitesc pagina din urmă. ◊ (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună. ◊ (Cu valoare de dativ etic) Aici mi-ai fost? 3. (La acuzativ, în formele mine, mă, m-) Oamenii mă laudă. ◊ (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) M-am trezit târziu. 4. (Urmat de unul, una la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) Mie unuia nu-mi trebuie. [Pr.: (I) ieu. – Var.: (I, pop.) io pron. pers. 1 sg.] [DEX '98] Vezi definitia »