premuitúră, premuitúri, s.f. (înv.) bandă, panglică, șnur frumos lucrat, cu care se ornamentează unele veșminte pe margine. Vezi definitia »

TÚRIȚĂ, turițe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina în patru muchii, cu flori albe sau verzi și cu fructe acoperite cu peri curbați la vârf, care se agață de hainele oamenilor, de lâna oilor etc. (Galium aparine). ◊ Compus: turiță-mare = plantă erbacee cu frunze păroase pe fața inferioară și cu foliole dințate, cu flori galbene-aurii grupate în formă de ciorchine și cu fructe cu ghimpi mici la bază; scai-mărunt (Agrimonia eupatoria). – Din scr. turica. Vezi definitia »

PROPÉNĂ s.f. Propilenă. [< germ. Propen]. Vezi definitia »

HIPSOFÍLĂ s. f. frunză modificată aflată sub floare sau sub inflorescență. (< fr. hypsophille) Vezi definitia »

ARITMÉTICĂ s.f. Ramură a matematicii care se ocupă cu studiul numerelor și al operațiilor care se pot face cu aceste numere. [Gen. -cii. / < fr. arithmétique, cf. lat. arithmetica, gr. arithmetike < arithmos – număr]. Vezi definitia »